Frumusețea uitată
temă coordonată de Dana Mărghidan
În iulie, zisă și luna lui „Cuptor”, pentru că soarele stă mult pe cer și zilele sunt luuuuungi și fierbinți, luna în care gândurile se mișcă mai încet și uneori stăm cu ochii în zare, lăsând fluxul de treburi să curgă pe lângă noi, vă propunem să vorbim despre frumusețe.
Care sunt primele 3 cuvinte care apar, primele imagini care vă vin în legătură cu frumusețea?
Uneori mi se pare că frumusețea e un fel de Cenușăreasă a zilelor noastre. Cu atât de multe de făcut, cu frământările cotidiene, cu atât de multe și variate plăceri de gustat, cu atâtea posibilități de interacțiune cu un ecran, pare că încape tot mai puțină uimire în fața unui țărm de mare, a unei muzici care iese din mâinile și sufletul unui om chiar lângă noi, a unui gest întâmplător de bunătate la care suntem martori în direct, nu pe Instagram sau TikTok. Luați-vă câteva clipe și întrebați-vă împreună cu noi:
- Care a fost ultima dată când ceva aproape că mi-a tăiat respirația cu atâta frumusețe, cu intensitatea ei?
- Când mi-a fost dor de ea, când am avut nevoie de o porție zdravănă de frumusețe și m-am dus să o caut, să o trăiesc?
- Când am recunoscut-o ca pe un prieten vechi și m-am oprit lângă ea, atunci când mi-a ieșit în cale, acordându-mi un răgaz de întâlnire deplină cu ea, lăsând-o să mă transforme?
Vă propunem, așadar, să pornim în iulie în căutarea frumuseții, să redescoperim efectele ei uluitoare în viața noastră și, poate, până la finalul călătoriei noastre lunare, să îi dăm locul cuvenit în poveste și în fiecare zi.
