Ne pasă de ceea ce va fi. Cu noi, după noi, cu ceilalți, cu tot ce este înăuntrul nostru și cu tot ce este în afara noastră
temă coordonată de Florentina Isabella Mandoc, psiholog, economist, consultant și formator
Începem a doua lună de toamnă cu gândul acesta, la viitor. De multe ori, în terapie, m-am gândit că analizăm trecutul, desigur, pentru a ne înțelege pe noi, cei de azi, dar nu la fel de mult timp și explorare petrecem cu gândul îndreptat către viitor. Totuși, foarte multe dintre acțiunile și alegerile noastre au de fapt în vedere viitorul, deși se bazează pe scheme, scenarii și informații care vin din trecut, e drept. M-am întrebat adeseori cum ar fi dacă noi am deveni ceva mai conștienți de rolul pe care îl joacă de fapt viitorul, nu trecutul, în viețile noastre.
Oare cum s-ar schimba comportamentele și atitudinile noastre dacă am trece mai conștient experiența prin filtrul acesta al viitorului?
Pentru că a-ți păsa înseamnă cumva a trăi deja în viitor – ești mai atent la roadele faptelor tale. Ai grijă ca cineva drag să fie bine, ca tu să te dezvolți, ca lumea să fie un loc bun pentru viața pe care ți-o dorești.
Mare parte din tot ceea ce facem este o încercare de a anticipa viitorul și știm că oamenii au uneori o nevoie intensă de a încerca să îl cunoască. Este unul dintre cele mai misterioase și totodată generatoare de anxietate domenii ale experienței, gândirii și existenței.
Dar, într-un anumit sens, viitorul nu se prevede, ci se face posibil, se construiește, se îngrijește.
Întrebări fertile
Îmi vine în minte un paradox pe care îl observ adesea – acționăm pe termen scurt și ne dorim rezultate pe termen lung. Poate că e o zonă utilă pentru reflecție, să adoptăm într-un mod mai conștient gândirea pe termen lung, dat fiind că doar ea intră în armonie cu rezultatele pe termen lung pe care ni le dorim.
Întrebarea care se formează este: tu pentru cine acționezi azi?
Suntem în octombrie, perioada în care majoritatea copacilor se pregătesc să formeze mugurii pentru anul următor, semănăturile se fac deja, iar bulbii de lalele se plantează.
Tot în octombrie avem Ziua Mondială a Sănătății Mintale și este un bun prilej de a ne gândi le cum ne raportăm la viitor – cu anxietate și evitare, cu speranță și încredere sau cu ce combinație mixtă de emoții și stări intrăm de fapt în contact când ne gândim la viitor?
Ce stări ai avut citind până aici? Ce gânduri, idei, imagini ți-au apărut în minte în timp ce parcurgeai aceste rânduri despre viitor?
Îmi amintesc de citatul din Kierkegaard – Viața se înțelege privind înapoi, dar se trăiește privind înainte – și mă întreb cum îl interpretați voi, cititorii și cum îl aplicați în viața de zi cu zi. Mi-ar face mare plăcere să știu.
În această perioadă în care impresia mea este că totul se petrece mai rapid, mai condensat și mai accelerat, în care consumăm viitorul cu o viteză din ce în ce mai mare, poate că ne face bine să stăm o clipă să ne gândim la viitor doar pentru a-l explora puțin de la distanță fără a încerca să îl creăm, să îl ghicim sau să îl consumăm. Ce din prezent vrem să ducem mai departe și ce nu vrem să regăsim “acolo”, în timpul care va veni, în sinele care vom fi, în contextul pe care îl vom trăi?
Desigur, multe lucruri nu depind de noi, dar pentru acelea care ne stau în putere – grija, interesul, atenția – putem să ne dăm acest timp, acum. Pentru viitor.
Dacă ai avea o mașină a timpului te-ai urca în ea? De ce?
Cuvinte despre viitor
În final, revenim la ziua de azi. Cred că, pe cât de important poate fi să ne gândim la viitor, pe atât de important este să nu uităm de prezent. Obsesia viitorului ne poate fura prezentul și, ca orice lucru dus la exces, generează efecte adverse. Poate că grija, păsarea este tocmai echilibrul dintre a avea grijă de mâine în timp ce suntem prezenți azi.
Alege acum 3 cuvinte care îți apar când te gândești la viitor. Poate fi orice: o emoție pe care o simți când te gândești la el, o acțiune orientată spre viitor, o imagine, un atribut al lui sau orice se asociază pentru tine cu perspectiva viitorului.
Florentina