Copilul interior
temă coordonată de Alina Ionescu
Felul în care am fost întâmpinați atunci când am venit pe lume, primele lucruri pe care le-am simțit și felul în care le-am înțeles sau „tradus” își lasă amprenta și le purtăm cu noi, de-a lungul vieții. Copilul care am fost rămâne cu noi în multe forme, diferit construite la fiecare.
Putem ușor recunoaște la unii oameni copilul-resursă, cu un potențial uimitor de adaptare și înțelegere, curios și creativ, acea parte din noi care nu ezită să se joace cu lucruri noi, să exploreze și să se uimească de ceea ce percepe în jur. La alții, sau chiar în aceleași persoane, putem vedea copii interiori care au fost serioși și responsabili, ca niște adulți, copii care au fost încurajați să se exprime sau descurajați, copii care au suferit sau care au avut experiențe de neuitat și copii care au fost în situația de a avea grijă de propriii lor părinți ori cărora nu li s-a permis să devină adulți…
Care sunt primele cuvinte care vă vin în minte când vă gândiți la copilul care ați fost, cel pe care îl purtați cu voi în prezent și care se manifestă spontan, uneori, indiferent de vârsta pe care o aveți?
Vă mulțumim că ne sunteți alături!
Echipa psihoterapeut.ro